Definition/Ro

Sumar

Acest document defineşte “Lucrările culturale libere” ca opere sau expresii ce pot fi liber studiate, aplicate, copiate şi/sau modificate, de către oricine, pentru orice scop. De asemenea descrie anumite restricţii premise care respectă sau protejează aceste libertăţi esenţiale. Definiţia face diferenţa între opere libere şi licenţe gratuite care pot fi folosite pentru a proteja într-un cadru legal aceste opere libere. Definiţia în sine nu este o licenţă; este un instrument pentru a determina dacă o operă sau licenţă poate fi considerată “liberă”.

Preambul

Progresul social şi tehnologic face posibil ca o parte din omenire să acceseze, creeze, modifice, publice şi să distribuie diverse tipuri de lucrări, ştiinţifice şi educaţionale, software, articole - pe scurt tot ce poate fi reprezentat într-o formă digitală. Multe comunităţi s-au obişnuit să folosească aceste posibilităţi pentru a crea o bază colectivă de lucrări ce pot fi refolosite.

Cei mai mulţi autori, indiferent de câmpul de activitate sau de nivelul de amator sau profesionist au un înteres deosebit pentru favorizarea unui ecosistem unde lucrările pot fi distribuite, refolosite şi derivate în moduri creative. Cu cât este mai uşor să refolosim şi să modificăm lucrări, cu atât mai bogată devine cultura noastră.

Pentru a asigura funcţionarea în regulă a acestui ecosistem, lucrările de autor ar trebui să fie libere şi prin libere înțelegem:

• libertatea de a folosi lucrarea şi de a te bucura de beneficiile folosirii ei.
• libertatea de a studia lucrarea şi de a aplica cunoştinţele învăţate din ea.
• libertatea de a face şi de a redistribui copii, întregi sau în parte, a informaţiei sau expresiei.
• libertatea de a face schimbări și îmbunătăţiri și de a distribui lucrări derivate.

Dacă autorii nu iau măsuri, lucrările lor sunt acoperite de legile de copyright existente care limitează sever ceea ce alţii pot sau nu pot face. Autorii îşi fac lucrările libere alegând dintr-un număr de documente legale denumite licențe. Pentru un autor, a alege să îşi prezinte lucrarea cu o licenţă liberă nu înseamnă că își pierde toate drepturile, ba din contră, oferă tuturor drepturile de mai sus.

Este important că orice lucrare, care pretinde a fi liberă, oferă, practic şi fără nici un risc, libertăţile menţionate mai sus. De aceea în continuare dăm o definiţie precisă a libertăţii pentru licenţe și pentru lucrări cu autor.

Identificarea Lucrărilor Culturale Libere

 Doresc sa fie protejata prin acesta definitie un nume de logo numit G'comics/ro redactata astazi 04.12.2013 country ;Romania, City: Bucuresti zip code 062378 name Marasoiu Marian Puiu.Oricare incalcare a cererii acestei inregistrari de protejare impotriva copypasre vor fi solutionate de organele abilitate in conformitate cu termenii si conditiile impuse de Free Cultural Works

Definirea Licenţelor Libere

Licentele sunt instrumente legale prin care posesorul unor anumite drepturi legale poate transfera aceste drepturi unor terţi. Licenţele libere nu iau drepturile imediate -- sunt întotdeauna opţionale şi dacă sunt acceptate ele acordă libertăţi pe care legile copyright în sine nu le acordă. Când sunt acceptate ele niciodată nu limitează sau nu reduc scutiri existente în legile copyright.

Libertăţi esenţiale

Pentru a fi recunoscută ca "liberă" în această definiţie, o licenţă trebuie să acorde următoarele libertăţi fără limitări:

• Libertatea de a folosi lucrarea. Licenţiatul trebuie să poată folosi privat sau public lucrarea. Pentru tipuri de lucrări unde este relevant, aceasta libertate ar trebui să includă toate folosinţele derivate ("drepturi derivate") cum ar fi interpretarea lucrării. Nu trebuie să existe nici o excepţie privind, de exemplu, consideraţii politice sau religioase.

• Libertatea de a studia lucrarea şi de a aplica informaţia: Licenţiatul trebuie să poată examina lucrarea şi să folosească cunoştinţele adunate din lucrare în orice fel. Licenţa nu poate, de exemplu, să restricţioneze "reconstrucţia inversă"("reverse engineering").

• Libertatea de a redistribui copii: Copiile pot fi vândute, schimbate sau oferite gratuit, ca parte a unei lucrări mai mari, o colecţie sau independent. Nu trebuie să existe nici o limită pentru cantitatea de informaţie care poate fi copiată. De asemenea nu trebuie să existe nici o limită pentru cine poate copia informaţia sau unde poate fi copiată informaţia.

• Libertatea de a distribui lucrări derivate: Pentru a da cuiva posibilitatea să îmbunătăţească o lucrare, licenţa nu trebuie să limiteze libertatea de a distribui versiuni modificate (sau, pentru lucrări fizice, o lucrare cumva derivată din original), indiferent de intenţia şi scopul modificărilor. În schimb, unele restricţii pot fi aplicate pentru a proteja aceste libertăţi esenţiale sau atribuirea autorilor.(vezi mai jos).

Restricţii permise

Nu toate restricţiile pentru folosirea şi distribuţia lucrărilor impun libertăţi esenţiale. În particular, cererile pentru atribuire, pentru colaborare simetrică (ex. "copyleft"), şi pentru protecţia libertăţilor esenţiale sunt considerate restricţii permise.

Definirea Lucrărilor Culturale Libere

Pentru a fi considerată liberă, o lucrare trebuie să fie acoperită de o Licenţă Liberă, sau statutul legal trebuie să asigura aceleaşi libertăţi esenţiale enumerate mai sus. Nu este însă o condiţie suficientă. Într-adevar, o anume lucrare poate fi non-liberă în alte feluri care restricţionează libertăţile esenţiale. Acestea sunt condiţiile adiţionale pentru ca o lucrare să fie considerată liberă:

• Disponibilitatea datelor sursă: Acolo unde o lucrare a fost obţinută prin compilarea sau procesarea unui fişier sursă sau a mai multor fişiere sursă, toate sursele trebuie să fie disponibile alături de lucrarea în sine în aceleaşi condiţii. Acestea pot fi sursa unei compoziţii muzicale, modelele folosite într-un cadru 3D, datele unei publicaţii ştiinţifice, codul sursă al unei aplicaţii pentru computer sau orice alta informaţie de acest gen.
• Folosirea unui format liber: Pentru fişiere digitale formatul în care lucrarea este publicată nu trebuie să fie protejat de patente, decât dacă este disponibil pentru toată lumea în modul royalty-free. În timp ce formate non-libere pot fi folosite în unele ocazii din motive practice, o copie într-un format liber trebuie să fie disponibilă pentru ca lucrarea să fie considerată liberă.
• Fără restricţii tehnice: Lucrarea trebuie să fie disponibilă într-o formă unde nici o măsură tehnică nu este folosită pentru a limita libertăţile enumerate mai sus.
• Nici o altă restricţie sau limitare: Lucrarea în sine nu trebuie acoperită de restrictţii legale (patente, contracte, etc.) sau limitări (cum ar fi drepturi de publicare) care ar bloca libertăţile enumerate mai sus. O lucrare poate folosi scutirile legale existente pentru a proteja (copyright)(pentru a cita lucrări protejate copyright), deşi doar porţiunile care sunt libere constituie o lucrare liberă. Cu alte cuvinte, de câte ori cel ce foloseşte o lucrare nu poate legal sau practic să îşi exercite libertăţile de bază lucrarea nu poate şi nu va fi considerată "liberă".

De citit în completare

• Vezi Licenţe pentru discuţii despre licenţe individuale şi dacă îndeplinesc această definiţie sau nu.
• Vezi Istorie pentru recunoaşteri şi trecut despre această definiţie.
• Vezi Întrebări frecvente pentru întrebări şi răspunsuri.
• Vezi Portal:Index pentru pagini specifice despre Lucrările Culturale Libere.

Versiuni noi ale definiţiei

Versiuni noi ale acestei definiţii vor fi furnizate de îndată ce un consens (atins direct, prin vot sau prin procesul de autor) s-a dezvoltat în jurul schimbărilor sugerate. Numerotarea va fi 0.x pentru draftul iniţial, 1.x, 2.x .. pentru releas-uri majore, x.1, x.2 .. pentru releas-uri minore. Un release minor este făcut când textul este modificat în feluri care nu au un impact asupra licenţelor existente sau ipotetice acoperite de această definiţie.